Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Religie si cultura

Arta religioasă, atât în Evul Mediu Occidental, cât şi în cel românesc, s-a născut în lumea monahală, mănăstirile fiind între Antichitatea târzie şi Renaştere locul unde s-au cultivat ştiinţele şi dezvoltat artele.

De aceea, am intitulat simbolic această parte „Arta monahală”, gândindu-ne la originea artei religioase medievale româneşti şi la puternica influenţă jucată de arta religioasă, recte monahală, asupra artei în general şi arhitecturii în mod special.

Din acest punct de vedere arta monahală s-a prelungit până în zilele noastre, prin influenţa pe care a jucat-o în domeniul arhitecturii religioase, dar şi laice.

În cazul proiectului nostru, vom descrie principalele edificii arhitectonice şi modul cum se raportează la arta monahală, vom prezenta obiectele de artă existente în cadrul celor 11 monumente istorice pe care le-am prezentat în partea I.

Pentru o mai clară prezentare a materialului le vom analiza în funcţie de afinităţile pe care le au cele 11 monumente istorice şi scopul pentru care au fost create.

Ocupând un rol central în ghidul nostru este şi firesc să începem această analiză cu Mausoleele, poate, cele mai mult impregnate de religiozitate din toate monumentele istorice din acest ghid (sigur, exceţie biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti”).


Influenţa religioasă asupra acestor genuri de construcţie este mai mult decât evidentă. Forma, structura, destinaţia şi rolul acestora, sunt tot atâtea elemente din care nu lipseşte religiosul.

Aceste obiective istorice nu conţin piese şi obiecte de artă monahală / religioasă, ci sunt prin arhitectura loc expresii ale artei religioase aplicate monumentelor funerare. În plus, în interiorul acestor mausolee avem obiecte decorative care amintesc de bisericile mănăstireşti. Ne referim aici la candele care luminează criptele şi mai ales la Capela din Mausoleul din Mărăşeşti, construită în piatră, cu străni şi un iconostas sculptat în piatră, purtând hramul „Schimbarea la Faţă”.

Tot legat de arta religioasă, Mausoleul din Mărăşeşti oferă vizitatorului grandioase fresce cu arhangheli de statură uriaşă, pe lângă care coboară prin ferestrele Cupolei fascicule de lumini creind o magie de lumină şi culoare.

Din punct de vedere al artei religioase, Mausoleul de la Mărăşeşti este o culme a creaţiei artistice din domeniul monumentelor funerare româneşti.

Mai puţin fastuos ca Mausoleul din Mărăşeşti, din punct de veder artistic, Mausoleul din Mărăşti excelează însă prin grupurile statuare prezente în parcul din faţa edificiului.

O faţetă interesantă este oferită de imaginea barocă a Mausoleului din Soveja, cu laturile terminate cu superbe cruci sculptate în piatră şi crenelurile care duc cu gândul la bisericile baroce din Austria sau nordul Italiei.

 

Foto: Simbolistici monarhale

 

Un loc important în cadrul artei monahale din acest capitol îl ocupă biserica de lemn „Cuv. Paraschiva” din Rugineşti. Operă a unor meşteri anonimi de la sfârşitul secolului XVII, arhitectura lăcaşului ctitorit de călugări este de influenţă moldovenească şi reprezintă un unicat printre bisericile de lemn din Vrancea.

Din punct de vedere al artei monahale vrâncene, biserica de lemn din Rugineşti este un capitol reprezentativ al artei lemnului şi picturii religioase. Acestori comori ale spiritului creator vrâncean li se adaugă o colecţie de carte veche, folosită cu secole în urmă de călugări şi obiecte de cult care ar putea înnobila orice muzeu.

Cu monumentul Unirii şi Borna dehotar din Focşani ne apropiem mai degrabă de lumea formelor, de sculptură, o artă caracteristică artei religioase Occidentale şi mai puţin tradiţiei răsăritene. Asta nu înseamnă că sunt mai puţin importante. Dimpotrivă, aduc un plus de greutate culturală, artistică şi completează acest mozaic cultural prezentat.

Frescele din basorelieful Obeliscului Unirii din Focşani sunt prin ele însele o operă de artă. Este drept, mai puţin religioasă, dar nu mai puţin importantă.

Neavând turlă, prin care lumina să pătrundă în lăcaş, constructorii au amenajat două ferestre pe latura de sud, pe unde lumina ajunge în naos. Trebuie remarcată măiestria meşterilor care au construit această biserică şi au acordat o atenţie deosebită detaliilor. Fiecare fereastră este o operă de artă, atât elementul de lemn, cât şi drugii gratiilor din fier forjat fiind realizaţi cu precizie de ceasornicar, oferind o notă de nobleţe acestui frumos şi bine proporţionat lăcaş de cult.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” nu se evidenţiază doar prin stilul inspirat din vechile biserici moldoveneşti, ci şi prin faptul că este unul din puţinele lăcaşuri de cult din Vrancea cu pictură interioară. Aceasta este realizată direct pe bârne, pe un strat de cretă, aşa cum întâlnim şi la biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” de la Mănăstirea Poiana Mărului.

Deşi este o biserică dintr-un îndepărtat sat de răzeşi din sudul Moldovei, pictura nu a fost lăsată la întâmplare, fiind opera unui zugrav priceput, cu certe noţiuni de iconografie. La Rugineşti nu avem pictură naivă aşa cum întâlnim la bisericile de lemn din Plopiş sau Deseşti, din Maramureş, monumente aflate în Patrimoniul UNESCO. Pictura de la Rugineşti este una care respectă erminia bizantină, zugravii neavând curajul să intervină asupra chipurilor sau locului unde aceste picturi sunt aşezate în registrele din biserică.

Întrucât lăcaşul este modest ca dimensiuni, iar pictura murală realizată la proporţii mari, în mod particular pe partea de nord, sfinţii de pe pereţi dau impresia că participă cu creştinii la serviciul divin, iar bolta pictată cu stele, situată la doar câţiva metri deasupra capetelor, creează senzaţia că cerul a coborât pe pământ.

Vivacitatea culorilor ne face să credem că pictura a fost realizată după ce biserica nu a mai fost lăcaş monahal, ci biserică de mir, la începutul secolului XIX. De altfel, pe una din icoanele împărăteşti se află inscripţionat anul 1813.

Această senzaţie este amplificată de catapeteasmă şi Altar. Forma clasică a dispunerii micilor icoane în registrele catapetesmei fac din această inovaţie bizantină din practica liturgică o adevărată lecţie de teologie, creştinul având în faţa ochilor marile personaje biblice, Evangheliştii, scene din viaţa Mântuitorului Hristos şi sfinţii care au schimbat lumea. Impresionează prin măiestria formelor şi culoare icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă.

Tot în sfântul Altar - de formă poligonală, ca să permite o bună îmbunare a bârnelor - trebuie remarcată ingeniozitatea constructorilor care au realizat Sfânta Masă dintr-un trunchi de stejar, peste care lumina coboară din fereastra de pe latura de est. O particularitate o reprezintă prezenţa unei uşi pe latura de sud a Altarului, şi aceasta împodobită cu un ancadrament sobru şi bine proporţionat.

 

     

FOTO: Imgine cu pictura bisericii

 

În ciuda vicisitudinilor suferite pe parcursul a peste 3 secole, a intervenţiilor neprofesioniste realizate în 1864, 1925 şi 1940, biserica „Cuvioasa Paraschiva” păstrează suficiente elemente de originalitate, din care nu lipsesc ancadramentele uşii de la intrare şi cele ale ferestrelor. De asemenea, este vizibilă perechea de brâuri din lemn (celebra funie) care înconjoară sfântul lăcaş la exterior.

Fiind o biserică unitară ca stil, acoperişul este omogen, prelungindu-se la exterior cu streşini generoase, totul încheiat în cuie lungi de lemn, ca la biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Câmpuri, lăsate de constructor parcă pentru a fi admirate de cei care ajung în preajma lăcaşului.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti este total diferită de biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Lărgăşeni. Dacă lăcaşul din Lărgăşeni a fost construit de un înalt dregător domnesc, la jumătatea secolului XVIII, pentru a impresiona supuşii, la Rugineşti lăcaşul a fost construit cu un secol mai devreme, iniţial de călugări, apoi a fost biserică de mir, ca în cele din urmă să devină biserică de cimitir. Ambele sunt construcţii care ies din tiparul clasic al bisericilor de lemn din fostul judeţ Putna, actualul judeţ Vrancea şi meşterii care le-au construit s-au inspirat cu certitudine din arhitectura bisericilor de zid din nordul Moldovei.

 

     

FOTO: Catapeteazma bisericii

 

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti este una din rarisimile construcţii religioase de lemn din Vrancea sfârşitului de secol XVII, fiind considerată una din cele mai vechi biserici de lemn din judeţ care a păstrat grosso modo acelaşi stil, deşi a suferit mai multe intervenţii de-a lungul timpului. Este reprezentativă pentru patrimoniul religios românesc şi printre puţinele biserici de lemn cu pictură interioară din Moldova.

Aceste caracteristici fac din biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti o comoară a artelor populare româneşti demnă de a figura în patrimoniul umanităţii.

 

Foto: Morminte langa biserica “Cuvioasa Paraschiva” – Rugineşti


 

 

 

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

www.inforegio.ro

© Fundaţia "Zi deschisă" 2012