Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană va invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Stiluri arhitecturale

Aşa cum o spune şi etimologia sa, mausoleul este un monument funerar de mari proporţii ridicat în memoria unei persoane importante sau în memoria eroilor. Cunoaştem că numele vine de la Mausol un bogat guvernator local din epoca elensitică din Grecia, care şi-a construit din timpul vieţii un monument funerar gigantic, considerat ca una din marile realizări arhitectonice ale Antichităţii dinainte de Hristos.

Mausoleele care fac obiectul ghidului nostru continuă, păstrând proporţiile, şirul acestor construcţii care cu rol multiplu. Să adăpostească osemintele celor căzuţi în lupte, să impresioneze prin monumentalitate pe contemporani, să fie un semn de
recunoştinţă din partea contemporanilor şi un memento împotriva uitării.


Cele 4 mausolee vrâncene – Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja – par, fiecare în parte (mai puţin cel de la Mărăşti), imagini ale unor biserici. De la forma barocă a Mausoleului de la Soveja, la stilul bizantin al Mausoleului din Focşani şi extraordinara Biserică a Neamului de la Mărăşeşti, avem tot atâtea imagini ale artei religioase româneşti, formate din contopirea stilurilor amintite mai sus cu celebrul în epocă, stil neoromânesc.

Din cu totul alt registru al stilului arhitectonic vine Mausoleul din Focşani, unde autorul a vrut să creeze o operă care să amintească forma unei bazilici bizantine, iar rezultatul este destul de mulţumitor. Indiferent din ce unghi priveşti, Mausoleul din Focşani emană liniştea clasică a bazilicilor bizantine, în opoziţie cu stilul zvelt şi sfidător al catedralelor gotice.


Mauseleul Eroilor Focșani

 

În ce priveşte celelalte două monumente care amintesc de Primul Război Mondial - Cimitrul ostasilor germani Dragosloveni şi Statuia Victoriei de la Tişiţa – acestea oferă elemente clasice acestor genuri de construcţii. Primul, cimitirul, se înscrie pe linia cimitirelor din teatrele de război, cu stil auster, respectă o anumită geometrie, adaptată locului, iar Statuia de Tişiţa vrea să transmită, prin forma sa un mesaj simbolic prin zeiţa Victoriei.

Cimitirul ostașilor germani Dragosloveni

 

Statuia Victoriei de la Tişiţa

 

Atât ca stil arhitectonic, cât mai ales prin faptul că biserica de lemn din Rugineşti este pictată la interior. Impresionează vivacitatea culorilor şi felul în care aceste
picturi au ajuns până în zilele noastre. De asemenea, picturile de pe catapeteasmă, icoanele vechi de lemn şi mai ales iconostasele. O colecţie de cărţi vechi completează tabloul oferit de această bijuterie arhitectonică, aflată astăzi în plin proces de restaurare a picturii, după ce în 2011 a fost finalizată cu succes consolidarea şi restaurarea ansamblului din lemn.

Într-o cu totul altă lume intrăm cu cele două case memoriale. Prima, a ţăranului Ion Roată din Câmpuri, este o construcţie tipică ţăranului român din Evul Mediu, cu o arhitectură simplistă, unde arta religioasă se reducea la icoana primită ca dar de nuntă de mireasă.

 

Foto: Diferenţele de arhitectură între cele 2 case

 

Cealaltă, casa memorială a scriitorului Al. Vlahuţă ne arată o altă faţetă. Casă boierească prin excelenţă, amenajată de organizatori tocmai pentru a prezenta posterităţii imaginea unei lumi care avea gusturi rafinate şi simţ artistic, casa memorială de la Dragosloveni prezintă vizitatorilor prin ediţiile de colecţie din Bibliotecă, prin sfeşnicile vechi, prin tablourile deosebote, unele de inspiraţie religioasă, o superbă pagină artistică pe care cel ajuns între viile din podgoriile de sud a Vrancei.

 

Foto: Arhitectura caselor provinciale din prezent

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

www.inforegio.ro

© Fundaţia "Zi deschisă" 2012